Manuscrisul 2276

Manuscrisul 2276

de Mihai Eminescu


286.
Catu-i codru de frumos
Tot ii cade frunza jos.

287
Sarmana inima mea
Cum a prins a ma durea,
Ma doare necontenit
Pentr-un pui ce l-am iubit
L-am iubit un an si-o vara
Inima-mi sloboada para
Frunza verde de la vie,
Asa mi se cade mie
Daca m-am potrivit tie.

288.
Cate-au starnit catania,
Manance-i casa pustia
Si nevasta vaduvia
Si copiii saracia.
Cine m-au facut catana
Sa nu-si deie de pomana.
Cine m-au facut husari
Sa nu-si deie sarindari.

289.
Hai Marie, -n deal la Smil,
Sa-ti fac roche de muslin.
Hai Marie, -n deal la pod,
Sa-ti fac roche si capot.
Hai Marie, -n deal la vie
Sa-ti fac roche de cutnie,
Hai Marie, -n deal la coasa
Sa-ti fac roche de matasa.
Hai Marie, -n deal la iaz
Sa-ti fac roche de atlaz.
Hai Marie, -n cafenea
Cu capot de catifea.

290.
Luna, luna, stea frumoasa
si placuta tuturor,
Mai ales acelor cari
zac si ard in foc de dor,
Ai vazut tu vreodata
unde este draga mea,
Unde s-a oprit in cale,
unde locuieste ea?

291.
De cand puica m-a lasat
Sapte sate am imblat
Si de dansa n-am mai dat,
C-a rapit-o-un voinicel
Cu cal alb cam porumbiel
Si-a sarit in foc cu el.

292.
Frunza verde de orez,
Vino, mama, sa ma vezi
Cat graiele is mai verzi.
Graiele s-or seca
Si noi ne vom departa.
Frunza verde fir de orz
Cine-o starnit tras la sort
Putrezi-i-ar carnea-n gros
Si picioarele-n butuci.

293.
Lumea s-a schimbat la toate
Dar dragostea nu se poate,
Ca dragostea e de veci,
Cum o faci, asa petreci.
C-asa-i lumea din bucati
Dai la unul cere toti...
Am cerut si eu o data
S-am zacut o vara toata
Cine te-a facut pe tine
Parca m-a-ntrebat pe mine,
Asa-nalta si subtire,
Am sa mor cu foc de tine,
Bine mi te-a potrivit
Cum esti buna de iubit,
Mintile mi le-am pierdut.
Draga, draga, si iar draga,
Dracu, naiba te-a stiut
Ca esti buna de iubit
Si-nteleapta la cuvant,
Draga, draga si iar draga;
Dracu, naiba te-a-nvatat,
Paru-n frunte l-ai taiat
Si pe mine m-ai turbat,
Draga, draga si iar draga!

294.
Frunza verde grau marunt,
De amorezat ce sunt
Nu vaz iarba pe pamant,
Nici luna in cer mergand,
Nu stiu luna pe cer trece
Ori puica la apa rece.
Puica-i nalta, apa-i rece
Cine bea de dor ii trece.
Pleaca puica de la mine -
Cine- sa ma mai mangaie,
Cu cine-o sa ma mangai
Cu asta casa in pustiu.
Draga de esti albineata
Ce te tii asa mareata,
Ca si eu sunt albinet,
Nu ma tin asa maret.
Uciga-te crucea drace,
Cum nu lasi dragostea-n pace.
Ci tot imbli ca s-o strici,
Ce bataie-ai sa mananci!
Neagra, oachesa la gene,
Potrivita la sprancene,
Negara, oachesa cum este
Pe mine ma prapadeste
Foaie verde s-o cucuta,
De dragostea mea cea multa
Mi-a cazut lumea urata
Ca mi-e mandra frumusica.
Vede-o-as pe batatura
Sa sbiere ca o nebuna
Si eu draga, peste drum
Sa sbier ca si un nebun.
Arza-te focul de vale,
Nu gasesc o vrajitoare
Ca sa-mi spuie ce ma doare,
Mai curand sa ma omoare.

295.
Und' te duci tu, copilita,
Numa-n fusta si-n polcuta,
Numa-n fusta si-n papuci?
-La gradina cu trei nuci
Sa dau apa la vitei,
Gurita la doi ciocoi;
Sa dau apa la carlani
Gurita la doi primari,
Sa dau apa la juncani,
Gurita la doi ciobani.

296.
Joaca fata, ce-i juca
Du-te-acasa si-i manca;
Nu juca, fata, ruseste
Du-te acasa si rasneste
Lasa-ma, bade, sa joc,
C-am rasnit un tobultoc.

297.
Cate flori pe iaz in sus,
Toate cu mandra le-am pus
Si le-am pus cu juramant
Sa se prinda de pamant.

298.
Te tineam de cingatoare,
Te jurai pe sfantul Soare,
Ca pe altii nu mai ai,
Numai pe mine ma ai.

299.
Taci, puica, nu zice-asa
Ca asa te-oi blastama
De luna pe cer a sta,
Stelele ca vor pica
Si pamant ca s-o-ntinde
Si blastamul meu te-a prinde.

300.
Badea cu ciubote nalte
L-am trimis in targ la lapte,
Ce pustia zaboveste?
Sade-n drum si harpaieste.
Badea cu ciubote noua
L-am trimis in pod la oua,
Ce pustia zaboveste?
El sade si le cloceste.

301.
Sarmanul barbatul meu
Mult e flacau badarau,
De friptura-l doare-n gura,
De placinte-i pie-un dinte.

302.
Frunza verde siminoc
Tot orasu-i cu noroc,
Numai Plevna sta in foc,
Osman Pasa la mijloc
Si striga in gura mare:
-Sariti turci, sariti tatari,
Ca m-o pus rusii la cale,
Sed armati si imbracati
Cu musamali,
Cu armele la spinare.

303.
Frunza verde trei castane
De la Plevna mai la vale
Se plimba Husman calare
C-o basma de portocale.

304.
Hai, murgule,-n pas mai tare
S-ajungem in sat cu soare
Ca ne-asteapta puica-n cale,
Sa-i dau puicii de mancare.

305.
Ea-si numara dintii-n gura
Ca parii la curatura.

306.
Las' sa zaza arza-l focul
Pan' i-a trece os prin os
Si carnea pe prispa-n jos.
Arza-l focul mincinos
Ca de cand s-o ridicat
Tot cu vorbe m-o pirtat
Ca pe-un dobitoc legat.

307.
Iaca, maica, miselu
Cum mi-a luat inelu,
Inelul si batista.
Eu i-l cer ca sa mi-l dea,
El spune c-o sa ma ia.
Cand as sti ca m-ar lua,
Singura m-as spanzura.

308.
Mandra-i lumea de trait.
Pacat c-am imbatranit.
Mandra-i lumea cui i-i draga
Mie mi-i cerneala neagra.
Frunza verde de dudau,
Vai sarman sufletul meu,
Mult inoata-n sange rau
S-a-nota cat oi fi eu.
Sarmana inima mea,
Mult inoata-n ura rea,
S-a-nota cat o fi ea.

309.
Frunza verde trei ardei
Leleo, f... dracii tai,
Aseara ti-am dat cinci lei
Sa-nchizi usa la bordei.

310.
Aolica, fa ghiolbana,
Aseara ti-am dat o palma,
Toata noaptea m-am cait
C-am dat de te-am prapadit.





Manuscrisul 2276


Aceasta pagina a fost accesata de 4125 ori.
{literal} {/literal}