Povestea teiului

Povestea teiului

de Mihai Eminescu

- Blanca, stii ca din iubire
Far' de lege te-ai nascut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos sa-l iei de mire!

imbracandu-te-n vesmantu-i,
Lepadand viata lumii,
Vei spasi gresala mumii
si de-o crima tu ma mantui.

- Traiul lumii, draga tata,
Cine vor, aceia lese-l,
Dara sufletul mi-e vesel,
Tineretea luminata;

Dantul, muzica, padurea,
Pe acestea le-ndragii,
Nu chiliile pustii
Unde plangi, gandind aiurea!

- stiu mai bine ce-ti prieste,
Cum am spus, asa ramane;
Pentru drumul cel de maine
De cu azi te pregateste!

Mana Ea la ochi si-o tine,
Toate mintile-si aduna,
Sa ia lumea-n cap, nebuna,
Parc-atata-i mai ramane.

Calu-i alb, un bun tovaras,
inseuat asteapt-afara,
Ea picioru-l pune-n scara
si la codru pleaca iarasi.

Sara vine din arinisti,
Cu miroase o imbata,
Cerul stelele-si arata,
Solii dulci ai lungii linisti.

Dar prin codri ea patrunde
Langa teiul vechi si sfant,
Ce cu flori pan-in pamant
Un izvor vrajit ascunde.



inganat de glas de ape
Cant-un corn cu-nduiosare
Tot mai tare si mai tare,
Mai aproape, mai aproape;

Iar izvorul, prins de vraja,
Rasarea, sunand din valuri -
Sus in codri de pe dealuri
Luna blanda tine straja. -

Ca din farmec Ea tresare,
si privind uimita-n laturi,
Vede-un tanar chiar alaturi,
Pe-un cal negru e calare...

Oare ochii ei o mint,
Sau aievea-i, adevaru-i?
Flori de tei el are-n paru-i
si la sold un corn de-argint.

Ea privi atunci in jos,
Trece mana pe la tample,
Iara inima-i se umple
De un farmec dureros.

El se da tot mai aproape
si cersea copilareste;
Al ei suflet se rapeste
De inchide-a ei pleoape.



Cu o mana il respinge,
Dar se simte prinsa-n brate,
De-o durere, de-o dulceata
Pieptul, inima-i se strange.

Ar striga... si nu se-ndura,
Capu-i cade pe-a lui umar,
Sarutari fara de numar
El ii soarbe de pe gura;

O desmiarda s-o intreaba,
Iar ea fata si-o ascunde,
si asa de-ncet raspunde
Cu o voce dulce, slaba.

Tot alaturi calaresc,
Nu au grija nimanuia,
si de dragi unul altuia
Ei din ochi se prapadesc;

Se tot duc, se duc mereu,
Trec in umbra, pier in vale,
Iara cornul plin de jale
Suna dulce, suna greu.

Blandu-i sunet se imparte
Peste vai imprastiet,
Mai incet, tot mai incet,
Mai departe... mai departe...

Sus in brazii de pe dealuri
Luna-n urma tine straja,
Iar izvorul, prins de vraja,
Rasarea sunand din valuri.




Povestea teiului


Aceasta pagina a fost accesata de 7256 ori.
{literal} {/literal}