Amintiri despre Eminescu - C. Dobrogeanu Gherea

Amintiri despre Eminescu - C. Dobrogeanu Gherea

de Mihai Eminescu


Sa ne intoarcem la Eminescu. Cum am zis, mare parte din poeziile lui sunt de dragoste. In acestea se evde simtire adanca, admirabil exprimata. Bucuriile intalnirii, durerile despartirii, toate simtirile felurite pe care le trezeste in noi o dragoste fara raspuns, toata gama acestor simtiri felurite rasuna in poeziile lui Eminescu, si aceste sunete sunt dulci, melancolice, armonioase in gradul cel mai inalt. Imaginile iubirii sunt iarasi atat de plastice, atat de artistice si, poate mai presus de toate deplin sincere: poetul simte, si simtirile le asterne pe hartie, pentur a cata sa faca alta parte, de aici urmeaza lipsa paruta de desfasurarea logica a sentimentelor in poeziile lui, si chiar uneori ijn aceeasi poezie. Poetul ba e trist, neincrezator, plange nestatornicia femeiasca; ba se aprinde, o crede pe femeie inger; ba o blestema, ba cade in genunchi inaintea ei; cand o cheama in codrul des, unde ar putea sa se iubeasca in voie, cand se gandeste la mormant, unde ar putea sa doarma vesnic stransi in brate! Acea mare nelogica a simtirilor, la oamenii indragostiti, neconsecinta care este in viata reala in poet, in inima lui, o aflam si in poezii. Si ele ne farmeca atat de mult, tocmai din pricina ca exprima simtiri adanci, sincere si adevarate.

(1887)





Amintiri despre Eminescu - C. Dobrogeanu Gherea


Aceasta pagina a fost accesata de 1265 ori.
{literal} {/literal}