Contrapagina

Contrapagina

de Mihai Eminescu


Se poate considera de exemplu ca scoarta a volumului (alias doasca) scilicet pentru cine nu vrea s-o citeasca sau ca asa-numit Avant-propos, esprimandu-ma frantuzeste, ba chiar de capitolul prim al scrierei - daca vom baga bine de seama. si sa vedeti de ce: Pentru cine nu citeste decat titlul unei carti, partea cea mai interesanta a cartii - adica care l-a in­teresat - e insusi titlul. Pentru cine nu citeste decat prologul unei carti, partea cea mai interesanta e tocmai prologul, pentru ca numai pe el l-a citit.

Am vrut sa rectific titlul de pe doasca. Cum? Aceasta opera buna sau rea, nu e tradusa din chinezeste, dupa cum subsemnatul sau mai bine nesubsemnatul a avut onoarea d-a spune in sirul al doilea al acestei facatoare de epoca scrieri, ci aceea a fost numai o strategema prin care umilitul de mine am vrut sa fac ca sa mi se citeasca cel putin precuvantarea acestei novele originale.

Zicand oare ca nuvela e originala, n-ar fi insemnat de-a-mi taia apele din capul locului? insa nu voi cu toate astea sa vand nimanui mata-n sac; daca cineva doreste sa vada desfasurandu-se inaintea ochilor sai un model, ceva complet, ceva nein­trecut, ca romanele de exemplu ale lui Paul de Kock, pardon - ale Mdme George Sand, atuncea il consiliem mai bine ca sa rumpa cu cititul de la aceasta punto-virgula ce ni luam libertatea d-a aseza mai groscioara chiar aici; caci ceea ce cauta nu va gasi.

Daca insa si aceasta carte de calicie de autor romanesc (ar-chaism: declarare de faliment) nu ar fi de ajuns ca sa sperie pe cineva de la citirea acestor siruri - atuncea vom incepe anume pentru acest cinic nesperios si anume:

Precuvantare

Cocheta dama: Lumea - are un stabiliment de foto si litografie, in care fabrica pe fiecare zi mii si mii de bilete ą la minute, cum s-ar zice, care au pe-o parte un nume oarecare dictat, anume de Signora Lume - sub nume insa Monsignorul culegator de tipografie Destin are insolenta a pune ce vrea Domnia-sa, ce-i plesneste prin cap Domniei-sale, nu ce i se dicteaza.

Asa de exemplu doamna Lume dicteaza: Ms. Destin scrie:

D-nu PETRICA MOFT
farsor en gros et en detail

PETRICa Compte MOFT/E/
om politic

COSTEA URLA
Cu minavetul

CONSTANTIN URLATORIANO
poete et grand homme de lettres

TACHE CARAGHIOZLAC
Comediant

CONSTANTIN CARAGGIO
Artist dramatique

COLTUC BARZEA
Vacari sau in cazul cel din urma Bostan-basa

PRINCE COLTUQE BARZE
Ministre Secretaire d'Etat aux Affaires & c.

STAN INJURATURA
Om betiv sau hengheri

DON ESTEVAN DE LAS JURADORES
journaliste

Astfel d.e. s-a-ntamplat ca Doamna Lume sa dicteze:

M.E.
feuilletoniste ennuyant.

si D. Destin sa scrie:

M.E.
Sufler de Teatru

inca una! Pe reversul acestor bilete ce circula pe pamant sunt scrise lucruri nediscifrabile - si cu toate astea ele se descifreaza toate abia atunci cand biletul inceteaza de a circula. Biletele nu circula toate pana la un anume termen; ele va­riaza in termenele lor. Cu cat termenul e mai scurt, cu atat re­versul e mai gol si abia dupa ce espira termenul stii bine-bine cata valoare interna avea biletul - pana la expirare biletul are dreptul si lumea cealalta are datoria a mai sta la indoiala, a mai spera sau a mai dispera.

Este insa o individualitate care are pretentia ca nu se inseala in aprecierea sa. Aceasta individualitate se numeste Gura lumii. Diferenta caracteristica, specifica si esentiala, in­tre Lume si Gura lumii e frapanta:
(Lum)ea in genere e buna, gura lumii e rea.
(Lum)ea e dreapta, gura lumii e nedreapta.
(Lum)ea e eterna, aceeasi, gura lumii pe fiece zi alta...
Diferenta dintre lume si gura ei e aceea dintre con­stiinta
si vorba - intre fond si forma - intre materia eterna si corpul trecator.

Se-ntampla insa ca Domnul Destin in loc de-a interpreta (dic)-teul D-nei Lumi in bine il interpreta in rau, de exemplu:

Lumea

L. SCHUBERT
Compozitor de geniu

L. BURGHARDT
poet de geniu

M-me...
Poeta de geniu

TORQUATO TASSO
Epic de geniu


Destin

L. SCHUBERT
muritor de foame in Viena

L. BURGHARDT
muritor de foame in Berlin

M-me...
Cersitoare in Paris

TORQUATO TASSO
idiot

etc. etc. etc. si asa in infinit. Masinele din Tipogrfia D-nei Lumi sunt eterne; ele se numesc si legi; combinatiunile curioase a D-lui culegator Destin sunt asemenea curioase; ele se numesc; impregiurari.

Gurei-lumii jurnalistii i-a dat inca o numire mai fru­moasa - asa ceva gogonet si simpatic totodata - i-au zis: Opinia publica.

Opinia publica - Gura lumii - e imanenta si emanenta de Public (numire ridicata pentru: Lume).

Jurnalistii sunt rautaciosi. Au facut lumea de sexul d-nealor: Public este substantiv de genul masculin, pe cand Lume e substantivus de genul feminin cum este si femeia si dupa aceea i-a dat opinie, adica cugetare, pe cand orcine stie ca Lumea, adica feminina, are numai gura, dar nu cap, cugetare, opiniune.

Ceea ce dicteaza Doamna Lume e sigur ca fondul si ca ab­solutul, ceea ce scrie D. Destin e relativ, e forma acelui fond, acelei materii . De exemplu daca D-na Lume dicteaza: A. Creata, do­bitoc in piel e de om, si Destinul scrie A. Creata, ministru al In-structiunei, atunci acest ministru nu e decat forma sau forma­litatea fondului, nu e decat haina ce imbraca corpul, nu e decat numirea Ministtru ce imbraca individul dobitoc, nu e decat tichia de margaritar ce imbraca, ce ascunde chelia.

Fiind asadar ca Doamna Lume sau Domnul Public e aceea sau acela care da tactul atat la existenta, cat si la judecata asupra unui umilit individ, ca sub... sau nesubsemnatul, de-a-ceea imi iau si eu libertatea de-a-i adresa urmatoarea adresa prin care cer carte de legitimatie sau ravas de drum, pe vecie, pentru de-a cutreiera intinsul d-neai sau domniei-lui Imperiu.

Signora sau Signore
Nu pot si nu voi a nega ca influenta ce exersati asupra mea e mare, ba inca nu va iau meritul de-a declara in gura mare ca o buna si poate cea mai buna parte din sufletul meu e opera matale si ca, daca eu sunt rau, cauza e ca mata esti rau sau rea. Daca sunt sceptic, cauza e ca mata esti sceptica sau sceptic etc. etc.
Am bagat inca alt rau de seama la mata.
Mata zici ca in romaneste mai tot ce-i scris e rau scris, adica si ce nu e scris - si ceea ce nu-i scris nu se poate citi.
Dar cauza esti insuti sau insati mata.
Reversul: pentru cine nu citeste nu se scrie. S-a scris si mata n-ai citit. Azi mata nu mai citesti. Dar scriitorimea nu mai e nebuna sa scrie pentru ca mata sa nu citesti.
Marfa cu care am eu de gand sa trec prin imperiul matale e de asemenea scrisa. As voi nu ca sa treaca, ci ca sa se treaca. As vrea ca sa se cumpere, dar n-as vrea ca sa fie vanduta cuiva sau de vanzare pentru cineva - dupa uzul obicinuit a cam cerut de la unii si de la altii. in fine, nu cer o carte de trecere, ci mai mult petrecere, si cat se poate mai indelunga. Sa va spun oare, de v-o fi interesand, cum petrec eu, cum traiesc eu? Zau, daca ar fi fost acesta scopul scrisorii mele mai bine n-o mai scriam, caci cutezarea mea, orcat de mare sa fie, n-a ajuns inca pana acolo, ca sa cred ca v-ar interesa intr-un grad oarecare sa stiti cum se afla umilita me a personalitate. Eu va scriu, v-o spun curat, ca sa am de nu dreptul, dar cel putin pretextul de-a pretinde un ras­puns, si acel raspuns, ce mata o numesti critica, nu-l cer decat in acelasi grad in interesul matale, cat si in interesul meu. De rest imi veti spune sau imi veti permite cel putin a observa la mata ceea ce vi sau mi se va parea o destul de important sau de neimportant ca sa-mi comunicati si mie; lucru ce va va proba ca nu prea sunt pretentios. Sfarsesc prin a nu va saruta mana, pentru ca orcat de mic sunt eu si orcat de mare esti mata, totusi celei mai mari parti a matale ii pare bine sa fie egala cu mine, adica egale intre sine, pentru ca si eu fac parte din partea cea mare a matale, care parte voieste suspomenitul lucru, dupa parerea unora din ai matale, necuviincios.
Salut insa pe toti acei copii buni care, incercandu-se de mine, vor saluta cu parere de bine aceasta scrisoare a mea: insa, fiindca salutari aeriane si necunoscute sunt imposibile si fiindca nu voi sa dau sinet in loc de bani, de-aceea va dau ma­tale deplina putere executiva ca sa-i salutati pe toti in locul meu; lucru ce li va fi mai drag decat daca executarea aces­tei vointe ar fi fost tot in puterea mea.
In fine, daca veti vedea ca n-am fond si voi sa ma sustin numai cu creditul personal (ca multi altii) sau cu furtul de prin altii (asemenea ca multi) - da-ma mata de gol pe mine, cum n-ai dat pe altii si da-mi prin verdictul matale deplina caree de calicie.
V-as fi scris mai mult, dar... la ce sa va supar mai mult cu cartea de vizita a unui om, cand grija matale cea mare esti mata insuti... imi permit numai a ma subsemna al Domniei-voastre.
Amic or inamic - toute-egale,
M. B.





Contrapagina


Aceasta pagina a fost accesata de 1032 ori.
{literal} {/literal}