Cine-i?

Cine-i?

de Mihai Eminescu

Norul tipa, dunii latra,
Marea se zvarcole-n veci,
Prin scheletele de piatra,
Ce-n natura cea maratra,
Stau batrane, slabe, seci.

in castelul trist si mare,
Ce se nalta rece, sur,
Cu fantasticul lui mur,
Printre stanci cu poala-n mare
Si cu fruntea-n cer de-azur;

in castel izbind de nouri,
Sta-n fereastra ca un arc,
intr-a marei lungi ecouri,
Fata-n val de gand si nouri
Al serafilor monarc.



Un monarc cu fata pala
Si cu par de-un aur blond,
Iar in ochiu-i, vagabund,
Vezi lumina matinala
Stele-albastre fara fund.

Cine-i ingerul pe maluri,
Ce viseaza in castel,
Cand al marei vis rebel
Sfarma lumile-i de valuri
De pamantul eternel?

Cine-i zana fara nume
Ce priveste tot in veci,
Printre stanci de pietre seci,
Cum se scutura de spume
Ale marei unde reci?

Ea priveste ca o luna
Dintr-un nor de piatra, sur,
Ce-o intuneca-mprejur
Cerul norii isi aduna
Si castelul l-inconjur.




Cine-i?


Aceasta pagina a fost accesata de 2112 ori.
{literal} {/literal}