Ector si Andronache
de Mihai Eminescu
Andronache
Vrea Ector in vecie sa mearga de la mine,
Unde Ahil cu-a sale neapropiali mane
Aduce lui Patroclu jertfiri pe orice zi?
Cine-o 'nvata copilu-ti in vremea viitoare
S'arunce lanci si zeii Olympului s'adoare,
Cand Orcul de 'ntuneric in sanu-i te-o 'nghiti?
Ector
Femee scumpa mie, tu lacrimele seaca !
Dupa bataia crunta dorinta mea ea pleaca,
Aceste brate apar Pergamu - amenintat .
si 'n lupta pentru sante a zeilor camine,
Eu cad, mantuitorul al patriei — si 'n fine
Cobor la raul stygic de glorie urmat.
Andronache
O n'o sa mai aud eu a armelor vuire .
si fieru-ti in portale va zace 'n lenevire,
Marea lui Priam vita d'eroi s'o nimici.
Vei merge unde ziua etern nu mai lumina,
Cocytul unde 'n lungul pustiilor suspina,
Colo unde amoru-ti in Lethe va muri.
Ector
Orice dorinta 'n mine, in mine-orice gandire,
Le-oiu cufunda in Lethe, in raul de-amutire,
Dar nu si-al meu amor.
Auzi-l! cel salbatec cum langa muri turbeaza,
incinge-mi a mea spada si doliul iti lasa!
Caci nu moare in Lethe amorul lui Hector.
Ector si Andronache
Aceasta pagina a fost accesata de 3983 ori.
