Gandind la tine

Gandind la tine

de Mihai Eminescu

Gandind la tine fruntea-acum ma doare.
Nu stiu ce rost mai are-a mea viata
Cand n-am avut o clipa de dulceata:
Amar etern si visuri peritoare!

De ce in noapte glasul tau ingheata!
Vedea-vor ochii-mi inca-o data oare
Frumosul trup, -femeie zambitoare!-
Ce mi-a fost dat sa-l strang o clipa-n brate?




Tu, blond noroc al unui vis desert,
Tu, visul blond unui noroc ce nu e,
De-i mai veni sa stii ca nu te iert.

Caci dorul meu mustrari o sa-ti tot spuie
Si sarutandu-te am sa te cert
Cu desmierdari cum n-am spus nimanuie.



Gandind la tine


Aceasta pagina a fost accesata de 2549 ori.
{literal} {/literal}