Intr-o lume de neguri

Intr-o lume de neguri

de Mihai Eminescu

intr-o lume de neguri
Traieste luminoasa umbra.
Mai intai scaldata
in ceti eterne si sure,
insa, incet-incet,
Razele mari a gandirii
Negurile albe patrund
si formeaza un arc albastru,
Clar senin in jurul lui,
Ce-a lui margini isi gaseste
intr-a negurilor creti
si-nainte, inainte
Zboara geniul de lumina.
indaratu-i pintre neguri
A ramas un fluviu clar
De albastru senin aer.
in dungi supte, in cordele
De argint, ele suspenda
Fluturari si creti in calea
Raului de-aer albastru,
Ce de cale ii serveste
Mandrului geniu si nalt
Al luminei.




Intr-o lume de neguri


Aceasta pagina a fost accesata de 1700 ori.
{literal} {/literal}