O strada prea ingusta

O strada prea ingusta

de Mihai Eminescu

O strada prea ingusta
Parea ca se facea
Si case lungi si negre
Pe doua parti era.
Pe dansa nu luceste
Un singur felinar
Eu trec incet si fluier
In suflet cu amar.
Deodata simt in urma-mi
Venind, tiptil-tiptil,
Pas sfiicios de fata,
Usor ca de copil.
Si simt cum ca de bratu-mi
Un brat usor s-anina
Si simt ca mana-mi strange
O mana dulce, fina.
Rasuna miazanoaptea
Din turla neagra, veche
Suntem atat de singuri
Si suntem o pereche.
Caci tu esti, tu iubita!
Si am dorit, ah, cat!
Sa fim odata singuri
Si iata-ne-n sfarsit!



Nici stii, copila dulce,
Cate pe suflet am!
De cand te intalnira
Ochii mei, te iubeam;
Mi-erai atat de draga
Mi-era atat de dor
Incat credeam adesea
Ca trebuie sa mor!
O, in sfarsit!... Copila,
Si ai venit chiar tu!
Am asteptat norocul
Norocu-acesta nu.
Cum dete preste mine?
Cum de-ai gandit sa vii,
Sa simt suflarea-ti calda
D-urechea-mi c-apropii?


O strada prea ingusta


Aceasta pagina a fost accesata de 1684 ori.
{literal} {/literal}