Oricate stele ...
de Mihai Eminescu
Oricate stele ard in inaltime,
Oricate unde-arunca-n fata-i marea,
Cu-a lor lumina si cu scanteiarea
Ce-or fi-nsemnand, ce vor nu stie nime.
Deci cum voiesti tu poti urma cararea.
Fii bun si mare, ori patat de crime,
Acelasi praf, aceeasi adancime,
Iar mostenirea ta si-a tot: uitarea.
Parca ma vad murind… in umbra portii
Asteapta cei ce vor sa ma ingroape…
Aud cantari si vad lumini de tortii.
O, umbra dulce, vino mai aproape
Sa simt plutind deasupra-mi geniul mortii
Cu aripi negre, umede pleoape.
Oricate stele ...
Aceasta pagina a fost accesata de 5689 ori.
