Palida Madona

Palida Madona

de Mihai Eminescu

inconjoara cu-a lui brat
Mijlocu-i subtire
si saruta nebunit
Sanii de zapada.

Este ea... amanta lui,
Dulce, blanda, pala,
El se uita-atunci la cer,
Ca un leu se scoala.

Cand dusmanii sfarma-n porti
si pe muri se suie,
El respinge-nvingator
Neagra lor urdie.

Dar lovit in lupta grea
La pamant s-oboara;
Mai murmura inca lin
Numele-i si moare.




si orasu-eliberat
De-namice sabii
Slobozě oceanului
Carduri de corabii.

Pintre crenge stralucesc
Pete de lumina,
Peste varfuri cari cresc
Trece luna plina.

si sub arborul cel gros
si in umbra deasa
La mormantul marmoros
Doamna cea frumoasa,

ti se pare cum ca vezi
Pe o veche-icona
imbracata prea frumos ­
Palida madona.






Palida Madona


Aceasta pagina a fost accesata de 3548 ori.
{literal} {/literal}