Strigaturi

Strigaturi

de Mihai Eminescu

Eu pe pieptul tau culc capul
si ma uit la tine-n fata,
Ca copilul ce se uita
L-ale maicii sale brate.

Ca miresele sa imble ori sa calce ca pe piua.

Chiar sarac, de ai draguta,
Ai multimi de daraveri,
Caci primesti si dai simbrie
in necazuri si placeri.


Ca amorul e zadarnic
Nu vei sti numaidecat.
Ci atunci numai, copile,
Cand de el te-i fi topit.


Ce-mi scoti ochii cu mandria
si-mi vorbesti ca o sa-mi treaca ­
Fie omul cat de mandru
Tot la dragoste se pleaca.

Unde dragostea domneste
Ia greselele-n nimic,
Caci prin certele omenimei
E ca ramul de finic.

stiu eu daca tii la mine,
Daca tu nu ma inseli?
Caci pe buze-s scrise numai
A iubirei invoieli.

Oricat fii nenorocita
Tot cu dragostea te iei ­
Oricum simta-o barbatul,
indoita-i la femei.


Caci la dragoste de cade
Tare mult s-au imblanzit.

Limba-n gura ti se moaie
Pe cand dragostea vorbeste.

Ah, mai bine sa ma-nsele
Chiar de zece ori amorul
Decat nenselat de dansul
Nici sa-l stiu si sa-i duc dorul.

Multi scapare-am cu viata
Din al dragostei razboi
Cu dulceata-i nesfarsita,
De nu ne-am lupta in noi?

Tolba dragoste-i de aur,
Dar sageata-i otravita.

si la poala hainei tale
E adanc de alta floare.

Haine noi cari la imblet
Lin de trupu-ti se lipesc

si arata cu-a lor cute
Boiul tau imparatesc.

si te mladii cu mult farmec
intre cretii-mbracamintii:
stii ca toata esti frumoasa
si ca esti rapirea mintii.

Haina ta cea minunata
Nu-i in stative tesuta,
Caci usoara-i ca de neguri
si te misti ca si o ciuta.


Pedepsit-au mana inul
Panza fina ca sa teasa,
Cat tu pari a fi mai goala
Caci usoara-i s-aratoasa.

si albastre fine torturi
­ Straveziile matasuri ­
Cat cu-a ta privire fina
Umbra tu abia le masuri.

Oh, cum este de ciudata,
Lingusita, dezmierdata!

Nici prea mare, nici prea mica,
Dar crescuta subtirica,
Nimeni n-ar putea sa zica
Ca nu-i coz de frumusica.

Are haine-alesatele
si podoabe de inele,
Multe fie, putintele,
Tot ii sta bine cu ele.


Dulce mangaiere-mi fuse
Dar a rau ma mai aduse.


Blestemat sa fie locul
Unde mi s-au aprins focul.

Caci un cantec cat de mandru
Ce cu glasul se-mpreuna ­
El din gura de femeie
inzecit de dulce suna.

Cantec de zori
Desteptarea placerilor,
Cantec de dor
Amortirea durerilor.

Iar cantecul de dor
ti-aduce somn usor.

Cantecele mai mult aprind
Durerile din dragoste
Cand far- de veste te cuprind.

Pana ieri cu fetele,
Astazi cu nevestele.

Cel ce canta se dezmiarda si pe el si pe ceilalti.






Strigaturi


Aceasta pagina a fost accesata de 4723 ori.
{literal} {/literal}