Bogdan-Dragos - Scena 04
de Mihai Eminescu
Scena 4
Roman (intra pe usa cu cruce), Dragul
Roman
N-aveti nimic, pe suflet, inaltate Doamne,
Vro vina veche poate, uitata de demult,
Vrun gand ascuns ce nime nu e menit sa-l stie?
Sunt rgeu de cap, stiti bine, si toti imi zic ca-s prost,
Dar ceea ce imi intra in cap odata mie
Aceea nu mai scoate mii de draci din el.
Dragul
Ah! gandurile-mi toate ce greu stau sa s-adune,
Eu cantaresc cuvinte ce am sa pot a-ti spune;
Ia vino mai aproape: Roman, ce crezi tu oare?...
O taci! Ma ingrozeste s-aud si de la altii
Aceea ce in suflet imi doarme necurmat
De-i trecu lui prin minte ... lui, ce e drept si bun,
Desigur ca atuncea in Sas e fapt-aproape...
Roman, m-auzi tu oare? .... Nu-i om sa aib-o frica
Cum eu o am acuma ... Iubitul meu Bogdan...
Roman, Roman, asa e ca-i un frumos copil?
Spune-mi, o, spune-mi numai ca e frumos, cuminte,
Dulce la port si vorba, sa vad ca il iubesti...
Au crezi tu vreodata ca Sas ar fi in stare...?
O, nu! Taci ... Ce de ganduri prin muntea mea mai trec!
Ti-o spun dar numai tie, auzit tu? nimanuia
Sa n-o mai spui ... Vegheaza-l, vegheaza-l de aproape
Pe-acets copil, pe care, in taina-ti spun, mai mult
Decat viata, suflet si Dumnezeu iubesc.
Aceasta este taina vieti-mi s-a purtari-mi -
Roman Bodei, pricepi tu aceea ce iti spun?
Roman
Ei! si ce-mi pasa mie ce vrei sa-mi spui, mosnege
Care in loc de crieri ai pleava-n cap ... si care
Nu esti de Domn cum nu sunt eu facut spre a fi papa...
De la copil luat-ai si painea lui din gura...
La caini ai azvarlit-o ... Sas nu-i decat un caine.
Dragul
Tu esti in lume singur caruia m-as increde
Si singur tu acela ce nu ma intelegi...
Roman
Nu te-nteleg? Prea bine te inteles. Pe ses,
Pe drumul neted, mare, tot numai la lumina
Sa se petreaca toate voiesti in lumea asta,
Si tot astfel de neted tu i-ai facut lui Sas
Si drumul spre coroana, spre inima din pieptul
Copilului.
Dragul
As! nu stii...
Roman
Eu nu voi sti, desigur,
Tu stii tot, dara Roman e prost, nimic nu stie...
El stie numai cum ca de vei pleca tu astazi
Nu-i astepta mult singur dincolo-n ceea lume
Caci Sas mult te iubeste ... si va grabi desigur
Dincolo sa-ti trimita tovaras ... pe-al tau fiu.
Dragul
Roman!
Roman
Ah! tu ... cu a ta minte, tu crezi ca esti de Domn?
In visuri tu trait-ai, tu ai trait ca-n somn
Ce bine e, asa e, frumos toate-a dispune
Ca tara s-aiba pace si turmele pasune.
Gandit-ai tu vrodata, stapane, -n anii tai
Ca lumea asta este facuta pentru rai
Omoara fericirea unui popor ... alunga
A veacurilor pace pe vreme indelunga:
Atunci viteaz si mare te or numi toti orbii,
Pe cand pe-adevaratii viteji ii manca corbii
Vei fi erou ... Pe scaun de simti cum ca te clatini
Tu ai ochii multimei pe stranii noua datini
Si din Apus aduna sofisti cu barbi boite
Ca neamului sa-l deie naravuri mai spoite,
S-arate cum mosnegii imbalsamiti ca mumii
Pot trece tineretul in scandalele lumii...
Unul asupra altui ... pe oameni sa-l intarti,
Celor vicleni da mila, onori la cei deserti
Atata-i astfel unul asupra celuillalt
Prin rautate mare vei sta cel mai inalt.
Multimea? Amageste-o cu-a vitelor foloase,
Invie, maguleste tu patimi dusmanoase.
Zavistia si ura boteaza-le virtuti,
Spre prada si-nselare tu mintea sa le-ascuti
Si zii viteaz la gade, istet la cel viclean
Din lupi iti fa o oaste, din vulpe capitan,
Din poftele multimei da-ti scara de marire
Si te-or urma cu totii in vecinica orbire;
C-o fraza linguseste desertaciunea lor:
Din roiuri risipite vei face un popor ...
Fii dinainte sigur, la rele el urma-va,
Cu sange si cenusa pamantul presura-va...
Pazeste-te de una: sa te fereasca ceriul
Ca-n ceasuri de uitare sa le spui adevarul...
Tu, ce-ai facut? Cu mila si bun fusi in parere-ti...
Ei, strana-n manastire e scaunul ce meriti...
Ai ingrijit de oameni s-aiba pamant si apa...
N-ai fost de Domn in lume cum n-am fost eu de papa.
Bogdan-Dragos - Scena 01
Bogdan-Dragos - Scena 02
Bogdan-Dragos - Scena 03
Bogdan-Dragos - Scena 04
Bogdan-Dragos - Scena 05
Bogdan-Dragos - Scena 06
Bogdan-Dragos - Scena 07
Aceasta pagina a fost accesata de 2593 ori.
